22.03.2011
Inteligenta » Agentia Balcani

Etleboro

Roma - Odată cu trimitarea primului F16, Mister Sarkozy încetează să mai fie un şef de stat, în favoarea rolului de braţ armat al celor de la Total, GDF şi a lobby-urilor uraniului, aruncând cu noroi în vechiul ideal "Liberté, Egalité, Fraternité", care cu doar câteva secole în urmă a transformat Franţa într-un mare stat. Acesta va fi amintit în istorie ca un "jucător de poker" care, după ce a pierdut de nenumărate ori, se transformă într-un nebun care trage asupra mulţimii. Pentru a-şi asigura alegerile de anul viitor şi pentru a-şi reface imaginea, Sarkozy recurge la bombardarea unei ţări, aducând Europa la perioada colonială, dacă nu chiar la cea barbară, unde funcţiona legea "prăzii de război şi a jafurilor". O coaliţie de binevoitori, misiuni de menţinere a păcii şi protecţia civililor, acesta este noul vocabular al cruciadelor moderne, pentru a face pe plac stăpânilor, printr-un nou război în Mediterană. Dacă serviciile noastre de Intelligence nu şi-au dat încă seama, este momentul să se trezească şi să privească în faţă realitatea, dat fiind faptul că loteria promovărilor a apus, şi să vadă că ni se aduce un război la uşă, fiind nevoie doar de un moment pentru a arunca totul în aer.

Cu toate acestea vrem să amintim marilor analişti cum a început acest război, şi anume în anul 2000, în urma unui meci de fotbal banal dintre "Tripoli-Benghazi", care a avut consecinţe până în luna februarie a acestui an. Saadi, unul dintre fii lui Gaddafi, şi fost fotbalist pentru Tripoli (favorit în timpul unui meci aranjat) s-a deplasat la Benghazi pentru a negocia arestarea unui avocat. Populaţia oraşului, amintindu-şi evenimentul desfăşurat cu ani în urmă, lansează o represiune împotriva lui şi-l izolează într-un hotel, urmată de sosirea unei brigăzi formată din aproximativ 1.500 de persoane pentru a-l salva. Această operaţiune s-a soldat cu moartea a 232 de persoane, după care rebelii jefuiesc cazarme şi-şi însuşesc arme şi muniţie. Revolta ajunge, de asemenea, la Tripoli, dar rebelii sunt întâmpinaţi de trupele de Gaddafi. Toate acestea din cauză că un măgăruş, cu inscripţia "Saadi" pe spate, vine plimbat pe străzile din Benghazi. Acest lucru serviciile de Intelligence franceze îl cunosc foarte bine, dar poate îl ignoră intenţionat.

Doar dintr-o singură mişcare Franţa distruge Europa, renunţând la axa franco-germană şi la echilibrul Mediteranei, unde Libia avea un rol crucial. Există numeroase opinii rezervate cu privire la Gaddafi, ca lider şi figură istorică, iar la masa lui s-au aşezat unele dintre cele mai mari puteri ale lumii, ca ultim bastion al compromisului istoric între Vest şi Africa. Suntem în mâinile unor nebuni care au pierdut contactul cu realitatea, şi se folosesc de orice instrument pentru a destabiliza spaţiul mediteranean, Europa, şi inclusiv Balcanii. Nici o ţară nu este în siguranţă în faţa acestei "bande de desfrânaţi", care loveşte orbeşte ascunzându-se în spatele aşa-ziselor "revoluţiilor colorate", fiind doar o armată de mercenari. E inutil să vorbim despre americani, să nu ne obosim degeaba, pentru că ei au spus mereu ceea ce au crezut. Cu toate acestea, în faţa nebuniei Franţei şi Angliei, inclusiv Washington-ul ridică mâinile, fiind luat prin surprindere de intenţia clară de a bomba, chiar înainte emiterea rezoluţiei privind închiderea spaţiului aerian. Toate acestea sunt dincolo de orice logică, deşi era de neaşteptat, deoarece presiunea franco-britanică pentru Africa de Nord a fost evidentă încă de la înscăunarea lui Ben Ali. Cu toate acestea mesajul lui Berlusconi a fost destul de clar: nici o acţiune militară sub comanda Franţei, ci doar pe baza unei decizii NATO de a interveni. Inconştienţa Paris-ului a devenit mult prea evidentă, iar după refuzul Germaniei, Turciei şi Italiei, este de aşteptat ca această "misiune de pace" să fie rediscutată.

Războiul din fosta Iugoslavie a fost un eşec, o agresiune, cel din Irak şi Afganistan a fost manipulat, iar acum acesta din Libia este într-adevăr absurd şi de neconceput. În prima linie îi vedem tocmai pe cei mai mari perdanţi ai crizei economice globale şi energetice, Franţa şi Anglia, refuzate în proiecte mari de recuperare economică, deschid focul înarmând terorişti şi multinaţionale. Acestea sunt deja state care nu mai reprezintă voinţa poporului, folosind şi manipulând mass-media, devenind ele însele complice la crime împotriva umanităţii. Inclusiv chestiunea NATO a rămas doar o propagandă, pusă în scenă după vizita lui Putin în Balcani, cu scopul de a mai potoli din zvonuri. În realitate situaţia este cu totul scăpată de sub control, iar aşa-numiţii „internaţionali” nu au deloc pulsul situaţiei, mult prea ocupaţi cu lupta împotriva şantajului mediatic prăbuşit peste ei. Dar trebuie avut, totuşi, în vedere că un val de kamikaze va ieşi la suprafaţă, şi ar fi bine să fim ceva mai atenţi şi să lăsăm deoparte reproducerea discursurilor unor lideri. Un exemplu trebuie să fie clar pentru toţi: preşedintele entităţii sârbe din Bosnia şi avertizează că ţara se află sub criza dezintegrării, aşa cum s-a întâmplat cu Iugoslavia. Aceste cuvinte nu vor să spună altceva decât că, dacă Federaţia nu va fi capabilă să aprobe formarea Guvernului şi a bugetului pentru 2011, pentru a debloca salariile şi contractele vitale, nu ştie cum va sfârşi situaţia.